Category Archives: Uncategorized

Catre Opinia Production

Cu clipul asta despre sarlatanii din medicina naturista, mi-ai anulat toata bucuria! Eu credeam ca Dumnezeu poate face minuni. In mintea mea, credeam ca daca ai un cancer de 8 centimetrii pe creer si Dumnezeu vrea sa te vindeci, a doua zi, nu mai ai nimic. Nici macar nu e nevoie sa bei zeama de urzici. Dar m-ai trezit la realitate.

Dupa ce o groaza de ani mi-am petrecut-o in tehnologii de tot felul. In industrii si stiinta, am ajuns sa cred la batranete, ca deasupra tuturor avem un Dumnezeu, care poate modifica legile fizicii daca e cazul, ale medicinei, ale biochimiei sau ale cui vrei tu. Dar vi  acum si-mi tragi una in moalele capului. Minunile se petrec in mintile unora saraci cu duhul si ele nu sunt reale. Sunt imaginate. Nu exista dovada atestata stiintific. Nu se pot aduce documente doveditoare. Mi-ai omorat toata poezia vietii.

Ma intreb daca mai are vre un rost sa vin la biserica, din moment ce Dumnezeu nu exista.  Sigur, clipul tau, are dreptate 90 %. Sunt multi excroci. Dar cei 10 % ramasi, sunt covarsitor de importanti. Desfiinteaza puterea lui Dumnezeu, sub pretextul luptei impotriva imposturii.

Motiv pentru care ma simt indreptatit sa va solicit, sa editati in continuate un alt filmulet  in care sa indrumati enoriasii bisericilor, sa renunte definitiv la credinta si sa se inscrie la universitatea de stiinte exacte. Eventual sa lansati ideea constituirii institutului Sola Stiinta, la care sa se poata inscrie prin corespondenta.

Aceasta este opinia mea!

Advertisements

Scrisoare adresata unui “mare ” predicator

 

Viata asta nu e decat una singura. E o singura data! Nu te mai intalnesti cu ea, cel putin in forma aceasta, niciodata!

Esti dator sa o traiesti!

E un dar de la Dumnezeu. Nu mai umbla in pustiu. Nu ai dreptul sa te faci ca nu  ai primit acest mare dar. Un har nemarginit, pe care  nu trebuie sa- l iei in desert.  Nu e treaba ta vremurile si soroacele. Nu te ingrijora de ziua de maine. Ai un cod de conduita, un sfat de bine, o procedura de traire a acestei vieti unice si fascinante. Nu ai nici un drept, dar nici un drept, sa anunti timpuri ce vor veni cu foc si para. E prea frumos ce am primit in dar. Nu ne permitem sa trambitam solii fulminante cu privire la o viata ce va sa vina.  Stim ca o sa vina, dar nu putem sa renuntam la darul vietii de acum, oferit din dragoste nemarginita. Nu putem fi nerecunoscatori. Avem prea multe de facut in scurta viata pe care o avem, si nu avem nici o scuza sa renuntam la ea. Este fascinant sa traiesti, sa te bucuri de ceea ce ai primit.  De copii pe care trebuie sa-i cresti si sa-i iubesti, de prietenii pe care ii ai, de familia ta, de parintii tai, de cei apropiati, sau mai idepartati. Sa pazim ceea ce ne-a invatat Isus, sa crestem in statura, sa ajungem la plinatatea Lui, la dragostea Lui, la caracterul Lui, ca niste oameni mari dupa voia Lui.  E in planul Lui de mantuire. Nu neglija aceste lucruri, arborand o figura panicarda, ducand solii infricosate, ocupandu-te su savanterii teologice. Nu te fa portavocea scenelor de final si mai ales nu te apuca sa ghicestesti  timpul cand se vor intampla, caci nici Fiul nu cunoaste acest lucru.

Nu e treaba ta!

Treaba ta in lumea asta, este sa ajungi sa pazesti ce te-a invatat Isus. Acesta este planul pentru tine. Nu mai deruta oamenii cu escatologia ta sinistra. Nu vei face decat sa-i scoti din drumul firesc al planului divin . Niciodata nu vei ajunge astfel sa faci voia lui Dumnezeu care vrea sa faca “om dupa chipul si infatisarea “ Lui.

Dumnezeu nu vrea sa faca om dupa chipul colportorului perfect. Nu vrea sa iesi din programa de crestere duhovniceasca, in favoarea trambitarii de solii. Tu nu esti trompeta lui Dumnezeu, nu te mai erija in emitatorul unor adevaruri pe care de fapt nu le traiesti  si pe care nu le intelegi. Lipsesti de la scoala , dar umblii pe strazi  sa-I faci reclama.

O sa ramai repetent!

Scrisoare catre un prieten

Am vizionat foarte atent predica lui  Nicu Butoi. O predica vie, adresata unui public mort.  Te rog sa te uiti la fetele celor din sala, la cei doi prezbiteri care sunt la amvon. Uite-te la imobilitatea expresiilor. E ca si cum ai incerca sa spargi un aisberg  cu un cutit de bucatarie. Oricat te-ai chinui, mare lucru nu vei reusi. De fapt asta m-a socat mai mult la inregistrarea respectiva.

Cate adevaruri, sau mai bine zis, ce adevaruri sa rostesti intr-un cimitir? Cine sa te auda? Nicu Butoi, cu abilitatea-i binecunoscuta, incearca sa sugereze unor inraiti in ale legalismului, cate ceva din profunzimea ideilor lui Isus. Incearca sa-i faca sa inteleaga ca masca comportamentului legalist, nu va tine niciodata imaginea buna a  bisericii. Nu e vina lui ca impactul asupra auditoriului nu e pe masura prestatiei lui.

De fapt, avem de a face cu un adevar zdrobitor. Neavand cui sa predici, oricat de buna ar fi predica, ea se consuma in zadar. Lucruri de pret risipite inutil.

Unde sunt oamenii vii? Care stiu sa iubeasca, care stiu sa rada, sa se intristeze, care sunt traitori de emotii, care sunt vii si care au nevoie de hrana spirituala?  Cu siguranta ca azi nu-i mai gasesti in biserici decat intr-un procent infim si total nesemnificativ.

Predica in biserica si vei fi ca o lumina sub obroc! Institutia biserica este in cadere libera. Nu mai este reprezentativa, nu mai inseamna mare lucru in societate. Exista o indepartare vadita a societatii, pentru ca nu mai exista frecventa de rezonanta. S-a indepartat de principiile lui Isus, tine mai mult la manualul de doctrina si la aparente.

De ce evanghelizarile nu au rezultate

“Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh

Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin.”

 

“Invatati-i sa pazeasca”

Evanghelia nu se pazeste. Ea numai se transmite. Se aduce la cunostinta.

Intradevar este o porunca primita de ucenici de la Isus si la care evident ucenicii trebuie sa se conformeze, insa invatatura lui Isus, despre care Acesta spune ca trebuie pazita , nu se rezuma la transmiterea evangheliei.

Este o gresala fundamentala sa faci evanghelizari  ( in care evident se transmite vestea buna ca Dumnezeu exista si el va veni curand sa ne salveze) si sa crezi ca asta este misiunea ucenicilor lui Isus.

NU! NU! NU! De trei ori NU! Mandatul incredintat ucenicilor este de a face ucenici la randul lor, invatandu-i pe oameni sa pazeasca ce a poruncit Isus.

Cum ar fi, daca la o casa de cultura inchiriata si de cele mai multe ori nu cu putini bani, un ucenic al lui Isus, ar invata oamenii sa fie buni, sa fie bucurosi, sa aibe pace, sa fie indelung rabdatori sau sa faca fapte bune. Sa-i faca pe ascultatori sa inteleaga ca toata invatatura lui Isus care se desprinde din evanghelii, sau din celelalte scrieri din noul testament, se refera la dobandirea unui caracter in care sa se vada roadele Duhului Sfant.

Dobandirea Duhului Sfant este scopul nostru pe acest pamant. Analizati toate parabolele lui Isus si veti intelege ca toata invatatura din ele, se refera la roadele Duhului. Fara acestea nu vom semana niciodata cu Dumnezeu. De fapt acesta este scopul lui Dumnezeu pentru noi : Sa faca om dupa chipul si asemanarea Sa.

Transmiterea evangheliei este primul pas. Este prefata la invatatura lui Isus. Ramanand numai la evanghelie , la descrierea imparatiei, la judecata, la descrieri despre vremea sfarsitului, este echivalent cu a dori sa faci facultatea de medicina, ascultand cursuri despre facultatea de medicina si bucuria absolvirii ei.

Ce conditie trebuie sa indeplinesti ca sa fi ucenicul lui Isus.

Mat 16:24, Marc 8:34 si Luc 9:23.

„Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze.”

Sa se lepede de SINE!

Ca sa te lepezi de ceva, trebuie sa sti de ce trebuie sa te lepezi. Nu poti sa te lepezi de prostie, daca tu nu identifici la tine prostia. Nu poti sa te lepezi de proastele obiceiuri, daca tu nu le identifici. Nu te poti lepada de Satana, daca tu nu-i identifici prezenta.

Tot asa nu poti sa te lepezi de sine, daca tu nu il identifici.

Cine e sinele meu?  Sinele de care trebuie sa ne lepadam.  Orientalii presupun existenta unui sine initial, divin si un sine hibrid, alterat de care doresc sa se debaraseze.  Este o frumoasa poveste despre imparatul Wu, care dorea sa devina un non sine si care  in cele din urma sub indrumarea lui Bodhidharma, in cele din urma reuseste cautand in interiorul sau, acest sine.

In general, crestinii si nu numai ei, intr-o maniera de reciprocitate, exclud invataturile provenite din alte religii pe motiv de incompatibilitate.

De data aceasta, vorbim exact de aceiasi invatatura, in sensul cautarii  nonsinelui, sau lepadarea de sine, cum spune Isus. Evident ca sinele despre care vorbeste Isus este acea stare spirituala numita firea pamanteasca, termeni  cu care suntem obisnuiti noi crestinii. Clar vorbim de aceleasi lucruri. Cele doua categorii de sine la crestini fiind reprezentate de firea duhovniceasca si firea pamanteasca.

Dar sa revenim la ideia de baza:

Vrei sa-L urmezi pe Isus? Sa fi un ucenic al lui? Cu alte cuvinte sa fi crestin?

Daca da, atunci trebuie sa te lepezi se sine. Este conditia esentiala, fara de care nu-L poti urma pe Isus, nu poti fi ucenicul lui Isus. Majoritatea isi imagineaza ca trebuie sa stie ceva teologie, sa participe regulat la serviciile de inchinare bisericesti, sa faca misiune, sau te miri ce altceva. Conditia primordiala si dealtfel exprimata in mod indubitabil de catre Isus, este lepadarea de sine.

Deci trebuie sa ne lepadam de sine , identificand acest sine. Cum? Cine este sinele meu?  Ce vrea el? Care sunt planurile lui? Care sunt dorintele lui? De fapt:

Cine sunt eu?

Scurta paralela intre crestinism si sanyasism

La caderea in pacat, omul a inceput sa faca distintie intre rau si bine, a gustat din pomul cunostintei binelui si raului. A inceput sa faca deci deosebirea. Au inceput alegerile. Liberul arbitru a inceput sa functioneze in doua directii. Omul putea alege intre ce e rau si ce e bine. Numai ca lucrul acesta sa facut dupa propria gandire introducand evident marja considerabila de eroare.

S-a nascut atunci o latura spiritiala noua. Eul care a inceput sa vrea pentru el si sa dicteze decizii in interesul sau, in funtie de softul personal. Partea divina a inceput sa fie obturata din ce in ce mai mult, pana la axfisiere totala.

Orientalii au in vedere reintoarcerea la stare de dinainte de pacat. In deosebi sanyasinii, propovaduiesc debarasarea totala de gandirea derivata din ratiunea proprie fiintei cazute. Ei doresc intoarcerea la sinele primordial in care dispare dualismul interpretarilor subiecive, in care totul functioneaza ca in faza initiala, in armonie deplina, in starea divina.

Aici trebuie sa remarcam prezenta lui Osho, El nu vrea sa umble la sinele hibrid, ci doreste anihilarea totala a acestuia. Ganduri, planuri, totul trebuie sa inceteze, ele venind din mintea acestui intrus in spatiul constiintei umane.  Este extrem de interesanta metodologia practica creata de el, pentru ca omul sa poata sa faca acest lucru.  Relaxare totala fizica si in special intrlectuala. Renuntarea la sinele hibrid.  Dar curios si adevarat in acelasi timp, Isus propovaduieste acelasi lucru, insa intr-o altfel de terminologie:” Cine vrea sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa ma urmeze”. Dar lepadarea de sine la Isus, este numai cu privire la o latura a acelui sine hibrid, care se cheama in termeni hristici “eul”. Adica acea latura intitulata altfel, firea pamanteasca.

Isus vrea sa reeduce sinele hibrid, debarasandu-l de aceasta fire pamanteasca, in timp ce Osho militeaza pentru moartea totala a aceluia care a descoperit distinctia intre bine si rau.

Osho are metodologie de practicare. In crestinism, metodologia de aplicare ar trebui sa o faca biserica, avandul model pe Isus, dupa cum El ne-o spune:” Invatati de la Mine caci Eu sunt bland si smerit cu inima”.

Diferenta majora intre cele doua persoane este intradevar majora: Modul de raportare la Dumnezeu. Unul fiind creatie celalalt fiind creator.

Curs de practicarea crestinismului

Ce inseamna sa fi crestin?

Sa fi  exact dupa cum vrea Cristos sa fi! Urmareste tot ce a spus, propovaduit si cerut Isus de la noi si vei vedea din toate evangheliile cat si din celelalte scrieri nou testamentare, ca Acesta ne invata sa avem un comportament insotit de roadele Duhului Sfant: Bunatate, pace, indelunga rabdare, facere de bine, credinciosie, bucurie. Acestea presupunand respectarea poruncilor prin natura unei structurii spirituale noi.  Toate parabolele Domnului Isus, ne invata aceste lucruri. Luati-le pe rand si analizatile si ve-ti vedea deslusit aceste lucruri.  Aceasta inseamna sa fi crestin. Nimic altceva. Crestinul nu este definit prin practici religioase, traditii, sevicii de inchinare, acestea fiind consecinte ale starii de crestin.

Si tot Isus ne invata cum s-o facem: “Daca doreste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa Ma urmeze. Mat 16:24”

Cum sa te lepezi de tine? Cum sa-ti iei crucea si sa-L urmezi pe Isus?

Este o scoala, pe care biserica ar trebui sa o organizeze:

“ Şi El a dat pe unii apostoli, pe alţii proroci, pe alţii evanghelişti, pe alţii păstori† şi învăţători

pentru desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului† lui Hristos,

până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi* a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos;” Ef cap 4: 11-13.

Insa biserica nu ne invata cum sa ajungem la plinatatea staturii lui Isus. Ea ne invata despre Isus si practica ritualuri.

De mult ma gandesc sa scriu un curs de practicarea crestinismului.